duminică, 5 februarie 2012

Reteta Kurtos Kalacs Harghita (Hoarne)

Reteta Kurtos Kalacs Harghita (Hoarne)

Ingrediente - Reteta Kurtos Kalacs Harghita (Hoarne):

- 1 kg făină,
- 200 ml untdelemn,
- o linguriţă sare (10 g),
- 25g drojdie,
- 30g zahăr pt aluat,
- cca 800 ml lapte,
- cca 300 g untură de porc,
- 300—400 g zahăr tos pt copt.

Mod de preparare - Reteta Kurtos Kalacs Harghita (Hoarne):

Intr-un vas circa 3—4 1 se freacă drojdia cu zahărul pana cand se lichefiază, se diluează apoi cu laptele călduţ, adăugind şi sarea şi, la urmă, făina. Aluatul se amestecă bine cu lingura, apoi se frămîntă bine cu mîna 10 minute; se adaugă untdelemnul, frămîntîndu-se în continuare 5—6 minute, pînă cînd se încorporează bine. Aluatul va fi mult mai moale decît un aluat de cozonac, însă hoarnele rezultate vor fi excelente.

Aluatul frămîntat se deşartă imediat pe masa presărată cu multă făină, apoi se taie în bucăţi cîntărite de cîte 120 g fiecare, această cantitate de aluat fiind necesară pentru un horn de 20 cm înălţime. în total, vor rezulta circa 18 bucăţi. Se taie numai 3—4 bucăţi de aluat odată, altfel, dacă stau înfăinate, vor prinde o crustă la suprafaţă, pînă urmează să se coacă; pe măsură ce se vor coace unele, se va completa cu alte porţii de aluat bine înfăinate care se aşază întinse ca nişte panglici, una lingă alta, la marginea mesei.

Pentru a coace hoarnele trebuie să se confecţioneze un sul sau chiar două (ca să se lucreze mai repede) din lemn de fag, de cca 20 cm lungime, cu diametrul, la un capăt, de 6—7 cm, iar la celălalt, de 7 — 8 cm, ca să poată aluneca de pe ei aluatul cînd este copt. Prin mijlocul acestui sul se introduce o vergea din fier cu diametrul de 1 cm, lungă de circa 75 cm, care iese prin partea de la vîrful sulului, cu 4—5 cm în afară, iar la celălalt capăt al sulului, se prelungeşte cu circa 50 cm, terminîndu-se cu un miner rotund din lemn (de care se prinde şi se mînuieşte sulul deasupra sursei de căldură).

Se pregătesc dinainte toate cele necesare pentru copt:într-o tăviţă, cu lungimea aproximativ egală cu cea a sulului, s-a topit grăsimea, care trebuie să fie călduţă, nu fierbinte (este de preferat untura de porc care se face în casă); pentru uns cu grăsime se pregăteşte o pensulă (de circa 3 cm lăţime şi 2—3 mm grosime). Zahărul se pune pe o foaie de nailon, la îndemînă.

Aluatul se coace la jăratic de lemne sau de cărbuni sau la sobe cu gaz metan, la flacără, care nu trebuie să fie prea mare, ca să nu se pîrlească aluatul şi căldura să vină mai lateral. 
Cînd se începe coptul, se încălzeşte lemnul, se unge bine cu grăsime, apoi se aşază un capăt al panglicei de aluat (bine înfăinat) pe capătul de jos al sulului (sprijinit pe vîrf), ţinîndu-se aluatul fix cu o mină, în timp ce cu cealaltă se invîrteşte sulul şi odată cu el şi aluatul pînă ce îl acoperă în întregime. Aluatul fiind moale se întinde cu uşurinţă. Se rulează, apoi, uşor pe masă ca să se niveleze (susţinut, ca să nu se preseze prea mult). Se trece apoi sulul in apropierea sursei de căldură (2—3 minute), răsucindu-1, pînă cînd prinde o crustă şi se observă din loc în loc puncte maronii (cît vîrful unui băţ de chibrit). Imediat, se trece sulul deasupra tăvii cu grăsime, ungînd aluatul repede cu pensula pe toată suprafaţa, apoi-din nou se trece la sursa de căldură, învîrtindu-1 (3—4 minute), pînă cînd se rumeneşte frumos peste tot. Apoi, se unge încă o dată cu grăsime şi se trece un minut la căldură numai cît să se înfierbinte de jur-împrejur. Imediat, se rostogoleşte prin zahăr din abundenţă, ţinînd lemnul suspendat puţin, ca să nu se preseze prea tare ruloul. Unde nu s-a prins zahăr, se va presăra cu mina. Sulul cu aluat se trece din nou la sursa de căldură, 3—4 minute, învîrtindu-1 mai repede, pînă cînd se topeşte şi se caramelizează zahărul, formîndu-se pe toată suprafaţa o glazură maro, strălucitoare. Se scoate sulul, ţinîndu-1 vertical şi izbind fierul din vîrf de o planşetă, ca să se desprindă ruloul şi să alunece de pe sul. Hoarnele se aşază vertical, pe o tavă, într-un loc mai cald, pe măsură ce se coc (nu la cuptor). Sint bune şi reci.

Secret: Dacă colacul nu se desprinde cu uşurinţă de lemn, se izbeşte vîrful metalic de planşetă. Secretul, ca hoarnele să nu se lipească de sul, este ca aluatul să fie bine înfăinat, cînd se rulează. Sulul nu se unge cu grăsime decît la început, sau cînd hoarnele se desprind greu, sau după ce s-au copt 9—10 bucăţi.
Reteta Kurtos Kalacs, Kurtos KalacsReteta Kurtos Kalacs Harghita, Kurtos Kalacs Harghita, HoarneReteta Kurtos Kalacs Harghita (Hoarne)

0 comentarii:

Trimiteţi un comentariu

Retete populare